La final de lună aprilie, între 24 și 30 mai precis, în Caldas da Rainha, Portugalia, a avut loc cea de-a 19-a ediție a Campionatului Mondial de Kempo. România a avut, la această competiție, 60 de participanți și, la final, s-a clasat pe locul 1, deasupra unor țări cu potență financiară mult mai mare, precum Spania sau țara gazdă. În acest context, ProSport a luat legătura cu Amatto Zaharia, președintele Federației Române de Kempo, care a vorbit despre performanța sportivilor săi. În același timp, a tras un semnal de alarmă cu privire la practicarea sportului în România. „Suntem împământeniți în sporturile de acum 100 de ani”.
România a luat startul la competiția din Peninsula Iberică cu aproximativ 60 de sportivi împărțiți la toate categoriile: de la juniori până la seniori, masculin și feminin. „Tricolorii” au devenit campioni mondiali și au urcat pe prima treaptă a podiumului la numărul total de centuri. Românii au devansat națiuni mai puternice din punct de vedere financiar precum Spania sau Portugalia.
În acest context, ProSport a luat legătura cu Amatto Zaharia, președintele Federației Române de Kempo.
Am avut mai mulți campioni. O să-i menționez pe Florea Robert Ionuț la categoria +95, Dinu Sebastian Gabriel +85, Mirel Drăgan +75, Mănița Cristian -80, Mihai Dadiloveanu, campion mondial la juniori. Am avut și fete, Stoica Geanina, de exemplu, vicecampioană mondială. Sportivii menționați sunt legitimați la CS Rapid sau Știința București, clubul universității. Au fost foarte mulți, la diverse probe, dar i-am menționat doar pe aceștia, altfel ar trebui să stăm în telefon o oră (n.r. – râde). Antrenorul lor este Albert Stoica.”
Reprezentanții țării noastre au avut rezultate „peste așteptări, în condițiile date”, după cum mărturisește conducătorul forului național.
Federația Română de Kempo a avut obiectiv clasarea pe podiumul mondial pe națiuni. Noi am reușit să fim pe 1. Acest lucru este un bonus. Am fi fost mulțumiți și cu locul 2 sau 3 având în vedere mai multe detalii care țin, de exemplu, de finanțatare sau cantonamente. Sunt țări care stau mai bine financiar, dar pe care le-am surclasat. Clasarea e mult mai bună decât m-aș fi așteptat. Ministerul Sportului a fost, și de această dată, alături de noi și, pe această cale, vreau să le mulțumesc.”
În competiția din Caldas da Rainha au luat startul aproximativ 2400 de sportivi din 62 de țări. Trebuie menționat că doar forțele iberice, Spania și țara gazdă, Portugalia, au adus, la acest turneu, mai mulți reprezentanți decât „tricolorii”.
Campionatul Mondial s-a desfășurat între 24 și 30 aprilie. Au participat aproximativ 2400 de sportivi din 62 de țări și am avut parte de 18 suprafețe de joc. Imens! Ca o comparație, noi nu avem unde să punem atâtea. La București sigur nu, poate la Cluj. Delegația noastră a avut 60 de participanți la toate categoriile: juniori, cadeți, tineret și seniori. Am avut un număr mediu, cam așa au avut și celelalte țări. Spania, cu 75, și Portugalia, țara gazdă, cu 140, au venit cu mai mulți sportivi decât noi.”
Imaginea „tricolorilor” este una foarte bună peste hotare, dar, la nivel național, Amatto Zaharia trage un semnal de alarmă cu privire la kempo.
Lotul național de kempo este văzut, din păcate, mult mai bine la nivel mondial decât la nivel național. Ca să-ți dau un exemplu, când am intrat în sală, în Portugalia, oamenii au început să ne aplaude. Interes există. Federația Română de Kempo are aproximativ 10.000 de sportivi legitimați la nivel național și 200 de cluburi sportive afiliate. Dorința populației de a practica acest sport este una foarte mare. Există, însă, anumite cutume, conservatorism, iar lumea știe doar canotaj, gimnastică, natație, scrimă și aici mă refer la decidenții politici. Așa s-a împământenit. Mă pun și eu în aceeași oală. Nu înțelegem că sportul, la nivel mondial, se dezvoltă, iar numărul sporturilor se diversifică. Am rămas ancorați în câteva sporturi tradiționale, de acum 100 de ani.”
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER